În unele zile sunt extraordinară, simțindu-mă invincibilă pe traseu. În altele, mă târăsc la finalul cursei, sleită de puteri sau învinsă de propria-mi minte. Ciucas X3 Semimaraton a fost pentru mine o provocare neașteptată – o lecție despre rezistență, adaptare și acceptarea imperfecțiunii.
Acesta a fost ultimul meu efort intens înainte de cursa țintă, la care voi lua startul weekendul viitor. Deși trebuia să fie o cursă de testare, unde să decid ce echipament și nutriție voi folosi la următorul concurs, a devenit mai mult decât atât. A fost o bătălie interioară, între ce am crezut că pot face și realitatea unui corp și minte epuizate.
Pregătiri înainte de cursă: Mesaje de susținere sau piedici?
Înainte de cursă, am primit obișnuitele mesaje de încurajare, dar și unele care, din păcate, mi-au alimentat nesiguranțele. Săptămâna care a precedat cursa a fost haotică: o alergare intensă prin iubitul meu Bucegi, stresul acumulat la muncă și lipsa concentrării pe planul de cursă m-au împins într-o stare de oboseală fizică și mentală.
Mai mult, decizia impulsivă de a mânca paste cu creveți în ziua dinaintea cursei nu a fost cea mai inspirată. La ora 5 dimineața, stomacul meu suferea, și nu mă simțeam tocmai pregătită să iau startul la Ciucas X3 Semimaraton.
Startul cursei: O luptă împotriva gândurilor negative
Ajunsă la start, deși de obicei mă bucur de atmosfera energică, în dimineața cursei prefer să fiu retrasă, concentrată doar pe mine și emoțiile mele. Ne-am salutat discret cu cei cunoscuți și ne-am început încălzirea. Dar o întâmplare aparent minoră a declanșat o serie de trăiri negative: cineva m-a strigat pe numele de familie într-un mod jignitor și, oricât am încercat să ignor, acest incident mi-a dat starea de „azi nu”.
De la primul kilometru, totul părea să meargă prost: pulsul era mare, vesta se simțea mai grea decât de obicei, iar kitul pe care îl testam pentru Slovenia parcă era o povară. În ciuda emoțiilor de la start, de obicei îmi reglez pulsul pe parcurs, dar nu și în această zi. Totul era o luptă.
Pe urcare: Încercarea de a regăsi echilibrul
Urcarea prin pădure, de la kilometru 5, nu a fost mai ușoară. Încercam să mă concentrez pe tehnica mea, folosindu-mi bețele de trail running, dar totul părea să meargă împotriva mea. Un coleg alergător mi-a complimentat încălțămintea, iar o scurtă discuție despre pantofii de trail Hoka Tecton x3 a fost întreruptă de senzația de greață la fiecare gură de Maurten băută din flask.
În jurul meu, lumea părea agitată, dar eu mă simțeam izolată de gândurile mele. Mi-ar fi plăcut să fiu singură, să alerg în liniște, fără discuții și fără să îmi fie pusă la încercare răbdarea. Atunci când cineva a început să facă remarci legate de prețul pantofilor mei, am răspuns scurt: „I-am comandat imediat cum au intrat în stoc”. Nu înțelegeam de ce lumea e atât de interesată de ce fac eu cu banii munciți de mine. Mă simțeam iritată, iar conversațiile din jurul meu nu făceau decât să accentueze asta.
Coborârea: O luptă continuă cu propria minte
După ce am trecut de primul punct de control (CP), am încercat să mă forțez să mănânc un gel și să beau mai mult izotonic. Dar stomacul meu refuza orice alimentare. Coborârea spre Cabana Ciucas a fost un chin. În loc să mă bucur de traseul tehnic, m-am chinuit să îmi păstrez echilibrul și să nu renunț mental. Nu am fost întrecută de alți alergători până aproape de cabană, dar am simțit că mintea mea era deja învinsă.
Coborarea pe dale am mers-o… sa ne intelegem, este partea mea preferara din traseu, dar acum pur si simplu as fi renuntat. Cand trageam de mine sa ma misc, realizez ca nu am dat de Marius, pe semne ca macar unul dintre noi are o zi buna. Pierduta in capul meu eram deja prin padure spre Silva, era tarziu sa renunt. Desi imi trecea prin cap sa renunt, mi-am amintit ca am niste conceptii asupra vietii si ca nu as fi putut sa imi calc in picioare principiile.
Trec de Silva pe sunetul voluntarilor care strigau “Haide, mai sunt inca 4km”, intru din nou in padure. Imi amintesc ca mi-am facut de acasa un playlist de avarii 😆 aka muzica pe care sa mi-o pun atunci cand imi vine sa renunt. Nu e playlist dintr-ala clasic cu motivationale, cel putin nu la inceput. Prima melodie era M83 – lower your eyelids to die with the sun, asta imi aminteste de Marius, mi-a dat o stare de liniste. Baladele mele continua cu Heart, loveste si un Goo Goo Dolls, Sum 41, Heart, iar Evanescence cu Bring me to life face trecerea apoi spre Eminem. 😆 V-am zis ca e ciudat. Dar asta m-a facut ca pe ultimii 4km sa ma simt ca si cum abia incepusem treaba. Iar pe Eminem – ‘till I collapse am incheiat alergarea.
Ce am învățat din Ciucas X3 Semimaraton
Ajunsă la linia de finish, nu m-am simțit triumfătoare, dar am realizat că am acumulat lecții valoroase. Deși nimic nu a mers conform planului, am învățat că:
- Odihna este esențială. Oboseala acumulată nu m-a ajutat deloc, iar lipsa concentrării m-a împiedicat să performez.
- Nutriția contează. Pastele cu creveți înainte de cursă au fost o greșeală pe care nu o voi mai repeta.
- Gândurile negative pot sabota performanța. Uneori, trebuie să învăț să blochez mesajele din exterior care îmi afectează mentalul.
- Kitul contează. Alergarea cu echipamentul de cursă țintă a fost utilă pentru testare, deși cursa în sine a fost una grea.
- Pauza de la rețelele sociale e necesară. O mică pauză înainte de o cursă importantă poate face minuni pentru sănătatea mea mentală.
Reflectând asupra eșecului
Deși cursa nu a decurs așa cum mi-am planificat, am acceptat faptul că nu toate zilele sunt bune. Eșecul este cea mai bună cale spre reușită. El îți oferă lecții pe care nici o victorie nu le poate aduce. Aceste momente, deși dureroase, sunt cele care construiesc adevărata reziliență. Amalia, ai dat-o rău de gard, dar să vedem ce ai învățat și cum vei reveni mai puternică la următoarea provocare!
Concluzii: Cursa țintă mă așteaptă
Ciucas X3 Semimaraton a fost un test dur, dar unul necesar. Deși am simțit că am fost învinsă de mine însămi, am învățat lecții prețioase pe care le voi aplica în cursa țintă din Slovenia. Fiecare eșec este o oportunitate de a învăța, de a deveni mai puternic și de a reveni mai încrezător.
📸 credits: @fisheye.ro
Hashtags: #FailureToSuccess #GrowthMindset #RunningLessons #CiucasX3 #Semimaraton #TrailRunning #RunningJourney #AmaliaOnTheRun #MentalHealthMatters #Resilience #LearnFromFailure #MindOverMatter #RaceDay
RunningPedia 
Leave a comment